Senatul a adoptat tacit, luni, 13 februarie, un proiect legislativ care reglementează modalităţile de exercitare a recunoştinţei faţă de victimele mineriadei de la Bucureşti din 13-15 iunie 1990.
Conform proiectului, pentru „cinstirea memoriei şi în semn de gratitudine se instituie următoarele calităţi: urmaşi ai persoanelor care au decedat în timpul mineriadei de la Bucureşti din 13-15 iunie 1990; persoană care a fost rănită în timpul mineriadei de la Bucureşti din 13-15 iunie 1990; persoană care a fost arestată ca urmare a participării la acţiunile din timpul mineriadei de la Bucureşti din 13-15 iunie 1990; persoană care a fost reţinută că urmare a participării la acţiunile din timpul mineriadei de la Bucureşti din 13-15 iunie 1990”.
Parlamentul a aprobat raportul Comisiei de cercetare a evenimentelor din 13-15 iunie 1990, raport în care se recomandă Guvernului „să identifice victimele mineriadelor şi să ia măsuri reparatorii, ceea ce nu s-a realizat până în prezent. Un alt raţionament care stă la bază întocmirii prezentei expuneri de motive este acela că dintre cele 1.389 persoane care aveau calitatea de părţi vătămate în dosarul mineriadei numărul 1752/1/2017 au decedat mai mult de 600, motiv pentru care se impune cu celeritate adoptarea unui act normativ care să creeze o minimă reparaţie morală şi materială faţă lezarea sau pierderea unor drepturi substanţiale cum ar fi: dreptul la viaţă; dreptul la integritate fizică; dreptul la demnitate. În acest sens, se va acorda victimelor mineriadelor din iunie 1990 o indemnizaţie reparatorie viageră lunară în coeficient de 1,1 calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale, aferent anului care se face plată”, se precizează în expunerea de motive.
De prevederile acestui proiect de act normativ nu pot beneficia: persoanele care au fost despăgubite de statul român ca urmare a unor acţiuni în instanţa de judecată; persoanele care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate şi poliţie sau au desfăşurat activităţi de poliţie politică şi cei care au făcut parte din CFSN – Consiliul Frontului Salvării Naţionale; persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945-1989 au deţinut cel puţin o demnitate sau o funcţie de conducere în cadrul organelor de conducere la nivel local, regional sau naţional ale Partidului Comunist Român; persoanele care sunt dovedite că, în perioada 1947-1989, au fost militari (cu grade şi funcţii), în structurile militarizate ale statului comunist şi care au făcut parte din aparatul de represiune (securitate şi miliţie), precum şi cei care au de informat sau au folosit mijloace de informare în masă în scop de diversiune ori acţionat sub orice formă împotriva Revoluţiei Române din decembrie 1989, au emis ordine şi dispoziţii în favoarea menţinerii structurilor fostului partid comunist şi pentru apărarea dictatorului. persoanele care au fost declarate, având calitatea de colaboratori/lucrători ai securităţii, prin hotărâri definitive ale instanţelor de judecată.
Proiectul a fost trimis spre dezbatere Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.
