Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri că aniversarea a 165 de ani de la fondarea României moderne reprezintă „o oportunitate de a ne inspira din lecţiile valoroase ale trecutului pentru a proiecta un viitor mai bun pentru naţiunea noastră”.
„Marcăm astăzi 165 de ani de la momentul fondator al României moderne. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Ţării Româneşti a realizat Unirea de facto a celor două principate şi a reprezentat deschiderea unui drum ireversibil. Acesta a fost pasul esenţial care a făcut posibil idealul nostru naţional, unitatea tuturor românilor, desăvârşit prin Marea Unire de la Alba Iulia din 1918. Unirea celor două principate române într-un singur stat a fost realizată prin renunţarea la orgolii politice, un mod exemplar de a pune interesul poporului deasupra intereselor personale”, a spus Iohannis, la ceremonia organizată la Monumentul „Mormântul Ostaşului Necunoscut” din Parcul Carol I, de Ziua Unirii Principatelor Române.
Şeful statului a punctat implicarea activă a marilor personalităţi ale vremii, care au militat pentru idealurile unirii.
„S-au făcut, la acea vreme, eforturi diplomatice majore şi a existat o susţinere financiară de o amploare impresionantă prin implicarea activă a marilor personalităţi ale vremii, care au militat pentru idealurile unirii în afara graniţelor şi au pledat cu îndârjire cauza naţională în faţa Marilor Puteri. Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Dumitru şi Ion C. Brătianu, fraţii Golescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, C.A. Rosetti, Barbu Catargiu şi Costache Negri sunt printre figurile proeminente cu o contribuţie semnificativă la transformarea în realitate a visului unirii şi la consolidarea conştiinţei naţionale. Prin hotărârea lor, prin iscusinţa de a găsi soluţii politice originale, au reuşit să obţină acordul Marilor Puteri care, puse în faţa faptului împlinit, nu s-au mai putut împotrivi voinţei unui popor care îşi dorea cu orice preţ unirea. Entuziasmul cu care a fost primită vestea dublei alegeri în cele două principate reprezintă cea mai bună confirmare a faptului că unirea nu a fost doar un ideal al liderilor politici, ci şi o dorinţă puternic înrădăcinată în sufletele românilor. Iar meritul elitelor vremii a fost că au înţeles aceste aspiraţii ale poporului”, a declarat Iohannis.
Preşedintele a arătat că, fără „temelia” clădită de Alexandru Ioan Cuza, nu ar fi putut deveni realitate statul român modern.
„Noul domnitor şi-a asumat dezideratele paşoptiste, a înfăptuit reformele mult aşteptate de românii de pe ambele maluri ale Milcovului şi a pus bazele instituţiilor moderne, de tip european. În doar câţiva ani de domnie, Cuza a promovat un sistem de educaţie pe trei niveluri, care introducea obligativitatea şi gratuitatea şcolii primare, a elaborat un nou Cod Civil şi un nou Cod Penal, a împroprietărit şi emancipat ţăranii, a reformat sistemul judiciar şi pe cel fiscal, a reorganizat administraţia şi a modernizat armata. Totodată, în această perioadă au fost înfiinţate şi primele universităţi moderne din România: la Iaşi, în 1860, şi la Bucureşti, în 1864”, a spus el.
Klaus Iohannis a accentuat că această aniversare nu este doar un moment retrospectiv, ci şi o „oportunitate de a ne inspira din lecţiile valoroase ale trecutului pentru a proiecta un viitor mai bun pentru naţiunea noastră”, amintind, în context, importanţa alegerilor din acest an care „vor modela România de mâine”.
„Decizia istorică de la 24 ianuarie 1859 a fost o alegere conştientă a parcursului nostru colectiv. În spiritul solidarităţii, românii din cele două principate au demonstrat atunci că unitatea este forţa care transcende orice provocare. Contextul internaţional din acele vremuri a fost unul dificil, însă clasa politică i-a dat, cu inteligenţă şi curaj, un răspuns pe măsură, plasând ţara deasupra intereselor personale sau de partid. Anul 2024 are, la rândul său, o încărcătură deosebită, fiind anul în care alegerile pentru care suntem chemaţi la urne vor modela România de mâine. Într-o lume contemporană plină de provocări, este esenţial să ne exercităm cu responsabilitate dreptul nostru democratic de a alege politicienii care să servească cu devotament naţiunea, la fel cum au făcut şi înaintaşii noştri. În 1859, condiţiile geopolitice erau dificile, iar populaţia avea aspiraţii legitime. Astăzi, când Europa şi întreaga lume se confruntă din nou cu provocări multiple, cetăţenii aşteaptă de la politicieni o direcţie clară şi fără echivoc, care să menţină nealterată direcţia către prosperitate, dezvoltare şi modernizare pe care s-a angajat România”, a argumentat şeful statului.
