Organizaţii neguvernamentale pentru drepturile omului şi oponenţi iranieni regretă faptul că decesul preşedintelui Ebrahim Raisi în recentul accident de elicopter face ca acesta să nu mai poată fi tras la răspundere pentru crimele pe care ei afirmă că le-a comis decenii la rând în ţara sa, a consemnat AFP.
După ce a avansat rapid în eşaloanele puterii în anii de după revoluţia islamică din 1979, Raisi a fost acuzat de militanţi că a supravegheat execuţii în masă ale deţinuţilor, în 1988, şi apoi că a comis numeroase încălcări ale drepturilor omului în calitate de şef al sistemului judiciar, iar mai târziu în calitate de preşedinte.
„Ebrahim Raisi a fost un simbol al impunităţii judiciare pentru criminali şi al lipsei de răspundere în cadrul sistemului Republicii islamice”, a declarat pentru AFP Mahmood-Amiry Moghaddam, directorul ONG-ului Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia.
„Raisi ar fi trebuit să fie urmărit penal pentru crime împotriva umanităţii şi să răspundă, într-un proces echitabil, pentru nenumăratele atrocităţi pe care le-a comis în aceste patru decenii”, a adăugat Moghaddam.
Shadi Sadr, cofondatoare a ONG-ului Justiţie pentru Iran, care militează pentru tragerea la răspundere a celor responsabili de încălcarea drepturilor iranienilor, a criticat mesajele de condoleanţe venite din partea unor personalităţi ca preşedintele Consiliului European, Charles Michel, după moartea preşedintelui şi a ministrului său de externe, Hossein Amir-Abdollahian.
„Astfel de iniţiative sunt văzute de către nenumăratele victime ale încălcărilor drepturilor omului ca fiind o trădare, ceea ce accentuează dezamăgirea populaţiei iraniene faţă de comunitatea internaţională”, a declarat ea.
Alte ONG-uri, inclusiv Amnesty International, l-au acuzat de multă vreme pe Raisi că a fost membru al unui „comitet al morţii” format din patru persoane, care a aprobat execuţia a mii de deţinuţi politici în 1988, cei mai mulţi dintre ei presupuşi membri ai mişcării de opoziţie Mujahedinii poporului (MEK), interzisă în Iran.
Ebrahim Raisi, considerat ca un posibil succesor al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a negat categoric orice implicare personală, salutând în acelaşi timp decizia de a aplica respectivele execuţii.
În septembrie 2020, un grup de şapte raportori speciali ai ONU a scris guvernului iranian cerând asumarea răspunderii pentru execuţii, afirmând că „situaţia ar putea echivala cu crime împotriva umanităţii”.
Raisi a fost promovat procuror general al Teheranului în 1989, apoi, în 2004, şef adjunct al puterii judiciare, funcţie pe care a deţinut-o timp de zece ani, inclusiv în perioada marilor proteste din 2009.
În 2019 a devenit şef al sistemului judiciar şi în 2021 preşedinte, iar în 2022 guvernul său a lansat o represiune severă împotriva protestelor desfăşurate mai ales de femei, represiune soldată cu sute de morţi, potrivit ONG-urilor.
La începutul anului 2024, o misiune independentă a Naţiunilor Unite a indicat că guvernul iranian a comis crime împotriva umanităţii ca urmare a „represiunii violente” a protestelor şi a discriminării împotriva femeilor.
„Compasiunea faţă de el este o insultă pentru victimele sale şi pentru naţiunea iraniană, al cărei singur regret este că Raisi nu a trăit suficient pentru a fi martorul căderii republicii islamice şi a fi judecat pentru crimele sale”, a declarat Reza Pahlavi, fiul şahului înlăturat şi o personalitate de frunte a opoziţiei.
„Raisi a fost un pilon al unui sistem care arestează, torturează şi ucide oamenii care îndrăznesc să critice politicile statului”, a declarat Hadi Ghaemi, directorul executiv al Centrului pentru Drepturile Omului în Iran, din New York. „Moartea i-a permis să scape de răspunderea pentru numeroasele sale crime şi atrocităţi comise de stat sub conducerea sa”, a adăugat el.
