spot_img

Povestea Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta

spot_img

Clădirea care domină Piața Ovidiu – Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – a fost sediul Primăriei, numită pe vremea aceea Palatul Comunal. Construcția ei a fost începută în anul 1911 după planurile arh. Victor Ştephănescu și terminată, cu întârziere, din cauza războiului, în 1921. Având dimensiuni exterioare de 47 x 38 m. (fără galeriile laterale) și o înălțime de 42 m. (până în vârful turnului), cu o suprafață a parterului de 1668 mp., clădirea, lucrată în stil neoromânesc, are un aspect monumental. Astăzi ea face parte din patrimoniul național, fiind notată în lista monumentelor istorice cu codul CT-II-m-A-02831. Ea se întinde pe verticală pe 5 nivele: subsol, parter, două etaje și mansardă.

Pe vremea când era primărie, spațiile interioare (aflate pe cele patru laturi ale clădirii, cu o curte interioară la mijloc) aveau diferite funcționalități: la subsol era amenajată o cramă-berărie încăpătoare – pentru 300 de consumatori cu toate anexele necesare; la parter se găseau Serviciul Percepției Comunale, Casieria, Serviciul Medical, Serviciul de Higienă a orașului, precum și două săli mari, în lateralele clădirii (o cafenea-cofetărie și un restaurant) având intrările prevăzute cu terase (porticele acoperite, care astăzi adăpostesc vestigiile antice); la etaj, în traveea centrală, se găsea Sala de Consiliu (având înălțimea pe două nivele și o logie monumentală spre Piața Ovidiu) și de-o parte și de alta a acesteia se aflau Sala de Căsătorii și Cabinetul Primarului; pe celelalte 3 laturi ale acestui etaj se găseau Secretariatul, Serviciul Juridic și cel de Contabilitate; la etajul al doilea se aflau alte servicii, printre care cel de Arhitectură, Serviciul Tehnic și Edilitar, Arhivele; alte servicii se aflau la mansardă. Primăria a funcționat aici până în anul 1977 când s-a mutat în noua clădire din Parcul Arheologic (Casa Albă), în locul ei mutându-se Muzeul Arheologic care funcționase până atunci în clădirea Arhiepiscopiei.

 

Tot în anul 1911, o decizie importantă în care va fi implicat arh. Victor Ştephănescu a fost cea privind amplasamentul pe care se va construi Palatul Comunal și, cu această ocazie, proiectarea sistematizării Pieței Ovidiu. Piața, până la stabilirea că aici este cel mai adecvat loc pentru Primărie, era de fapt împărțită în două (pentru ca se îngusta la mijloc – privită în plan se poate spune ca arăta ca două triunghiuri cu vârful comun). O parte, spre sud, era o piața civică în mijlocul căreia trona statuia lui Ovidiu (cu fața spre nord), iar cealaltă, spre nord, era o piață care devenea comercială în zilele de sâmbătă și duminică, aici  organizându-se oborul! Existau două străzi, Thetis și Neptun, care coborau din cele două piețe și care se uneau la vale într-una singură care debușa în port pe sub un pod de cale ferată! Da, exista aici o cale ferată care avea un traseu paralel cu str. Ovidiu și care avea un cap de linie deasupra Porții 1 a Portului Constanța (în locul unde este acum statuia lui Anghel Saligny), celălalt cap de linie fiind La Vii, deasupra plajei principale a Constanței până în 1906 (în dreptul Porții 5 de astăzi). Pe strada Thetis, de la obor, se mânau vitele spre port, urmând a fi exportate către Constantinopol…

În conformitate cu planurile semnate de Ştephănescu, casele, grajdurile și barăcile de pe o suprafață considerabilă au fost demolate, făcând loc unei piețe unice, dreptunghiulare, în axul căreia a fost înălțat palatul Comunal, spre port. Pe același ax, în centrul pieței a fost mutată statuia lui Ovidiu, cu fața spre actualul Port Tomis.

În Primul Război Mondial Constanța a căzut pradă trupelor inamice (octombrie 1916). Pe timpul ocupației multe case au fost devastate și românii care nu s-au refugiat au fost maltratați sau chiar uciși. Statuia „Avântul Țării” (din fața fostului Palat Regal) a fost distrusă de bulgari și aceeași soartă era s-o aibă și statuia lui Ovidiu, care însă a fost repusă la loc, pe soclu, de nemți. La încheierea războiului, după plecarea trupelor de ocupație, majoritatea edificiilor importante din Constanța erau într-o stare deplorabilă, inclusiv Palatul Comunal, refacerea lui durând 3 ani (1919-1921).

Sursa – MINAC.RO/Arh. Radu CORNESCU

spot_img
spot_img
spot_img
spot_img

Ultimele știri

Fostele închisori comuniste ar putea fi înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunţat că a avut...

Şahiştii de la CSM Constanţa, rezultate excelente la Campionatul Judeţean

Șahiștii de la CSM Constanţa au avut o participare...

Va suna ceasul, cât de curând, în cazul centrelor educaţionale. Modificări iminente de legislaţie

Un grup de lucru interministerial va analiza şi completa...
spot_img

Fostele închisori comuniste ar putea fi înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunţat că a avut o discuţie aplicată privind iniţierea demersurilor oficiale pentru înscrierea fostelor închisori comuniste - Sighet, Piteşti,...

Şahiştii de la CSM Constanţa, rezultate excelente la Campionatul Judeţean

Șahiștii de la CSM Constanţa au avut o participare de excepție la Campionatul Județean. Competiția desfășurată în perioada 17-18 februarie, la Năvodari, a reunit...

Va suna ceasul, cât de curând, în cazul centrelor educaţionale. Modificări iminente de legislaţie

Un grup de lucru interministerial va analiza şi completa legislaţia privind organizarea, funcţionarea şi monitorizarea centrelor în care se desfăşoară activităţi cu copii şi...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.