Beneficiile activităților desfășurate la fortificația Ulmetum constau în cercetarea arheologică a importantei cetăţii datând din perioada romano-bizantină, din zona centrală a Dobrogei; evidenţierea cronologiei relative a sitului arheologic; valorificarea ştiinţifică a patrimoniului arheologic descoperit; diseminarea rezultatelor cercetării către lumea ştiinţifică naţională şi internaţională, dar şi către publicul larg (valorificarea pentru public a monumentelor descoperite şi expoziţională a pieselor arheologice în expoziția de bază și în expoziții temporare organizate de Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța).
Printre obiectivele științifice pe termen scurt și mediu ale echipei de arheologi (responsabil științific Gabriel Talmațchi, membrii Constantin Băjenaru, Cristina Talmațchi, Cătălin Nopcea, Dan Vasilescu, Radu Petcu) menționăm următoarele: Definirea caracterului locuirii în vicus Ulmetum (menționat de izvoarele epigrafice și identificat pe teren) în sec. II-IV p.Chr. O mai bună înțelegere a fenomenului de trecere de la stație rutieră și vicus la fortificație militară (post-378) – un fenomen care necesită clarificări chiar la nivel provincial (Scythia, Moesia Secunda, Thracia).
O direcție de cercetare importantă va fi reprezentată de studierea ”contextelor închise” din sec. V p.Chr., care vor constitui pe viitor repere importante pentru datarea contextelor arheologice similare de la Dunărea de Jos și din Balcani. Contextele stratigrafice sunt foarte bine delimitate de momente de distrugere și abandon, ultimul fiind și cel mai puternic (c. 470/480 p.Chr.). Se va încerca dobândirea de noi informații privind locuirea din secolul al VI-lea, cu precădere asupra fazei finale de locuire în cetate, marcate de prezența unor bordeie. Totodată se poate întregi cunoscuta activitate de refacere a numeroase cetăţi din Dobrogea organizată sub autoritatea împăratului Justinian, fiind de identificat o serie de aspecte particulare ce au ţinut seama de specificul şi de poziţia sa naturală.
Sunt de identificat urmele repopulării zonei prin prezenţa comunităţilor specifice lumii medieval timpurii, puţin cercetată în zona centrală a Dobrogei. Un alt obiectiv important al Muzeului constă în conservarea primară a zidurilor descoperite în cetate, căutarea de soluții pentru realizarea unui proiect de restaurare a unor porțiuni din zidul de apărare (mai ales în zona Porții de Nord-Vest), dar și a bazilicii paleocreștine din sectorul de Sud, a cărei cercetare a fost finalizată în acest an. Materialul arheologic primar este depozitat în baza arheologică deținută de MINAC în satul Pantelimon, unde se efectuează și principalele operațiuni de spălare, marcare și inventariere. Piesele cu valoare de inventar și cu potențial de expunere muzeistică sunt depozitate în colecția MINAC.
Sursa – MINAC.ro
